Ce reprezintă?

Sindromul de canal carpian (SCC) este o afecțiune manifestată prin creșterea presiunii exercitate asupra nervului median, la nivelul articulație radiocarpiene (ARC, articulația pumnului). Cu alte cuvinte, reprezintă pensarea nervului la acest nivel. Simptomele pot include amorțeală, furnicături și dureri la nivelul antebrațului, mâinii și degetelor. Canalul carpian este un spațiu aflat la nivelul pumnului, prin care nervul median, împreună cu alte nouă tendoane, trec din antebraț spre mână (vezi Figura 1). Sindromul de canal carpian apare atunci când inflamația exercită presiune asupra nervului, iar când acest proces ia proporții importante, este tulburată transmiterea nervoasă prin nervul median și apar astfel amorțeala, furnicăturile și durerile la nivelul mâinii sau degetelor (vezi Figura 2).

Care sunt cauzele sindromului de canal carpian?

Nu se cunoaște o cauză clară. Presiunea pe nervul median poate apărea în mai multe feluri: inflamarea învelișului tendoanelor, afecțiune denumită tenosinovită; luxațiile articulare, fracturile și artrita produc îngustarea tunelului și blocarea încheieturii în poziție flectată (îndoită). Retenția hidrică din timpul sarcinii poate produce inflamarea tunelului precum și simptome ale sindromului de canal carpian, care se vor remite o dată cu nașterea. Bolile tiroidei, artrita reumatoidă și diabetul zaharat se pot asocia cu sindormul de canal carpian. Alteori, nu există o singură cauză.

Semne și simptome

De obicei, simptomele sindromului de canal carpian includ durere, amorțeală, furnicături sau o combinație dintre acestea. Amorțeala sau furnicăturile se resimt cel mai frecvent în police, index, degetul median și inelar. Simptomele sunt mai pregnante în timpul nopții, dar pot fi resimțite și în timpul activităților zilnice, cum ar fi condusul unui autovehicul sau cititul ziarului. Uneori, pacienții raportează scăderea forței de apucare a obiectelor, neîndemânare ocazională precum și tendința de a scăpa obiectele din mână. În cazurile severe, poate fi pierdută definitiv sensibilitatea tactilă, iar mușchii de la baza policelui se pot atrofia în timp (atrofie tenară), cauzând dificultăți în apucarea obiectelor.

Diagnostic

Este importantă obținerea de informații cu privire la problemele de sănătate preexistente, activitățile desfășurate cu mâinile precum și eventualele leziuni apărute înaintea simptomatologiei. O radiografie poate exclude alte cauze care pot produce sindromul, cum ar fi artrita sau fracturile. În unele cazuri, sunt necesare analize de laborator pentru a determina dacă este prezentă o afecțiune medicală suspectată, care s-ar putea asocia cu acest sindrom. Testele electrodiagnostice (viteza de conducere prin nerv (VCN) și electromiografia (EMG) pot fi realizate pentru a confirma diagnosticul de sindrom de canal carpian precum și pentru a căuta alte probleme posibile la nivelul nervului.

Tratamentul

Deseori, simptomatologia poate fi ameliorată fără intervenție chirurgicală. Identificarea și tratarea afecțiunilor medicale, schimbarea activităților desfășurate cu mâinile sau păstrarea articulației pumnului în poziție neutră prin folosirea unei orteze/atele, pot facilita reducerea presiunii exercitate asupra nervului. Purtarea ortezelor/atelelor pentru încheieturi pe timpul nopții poate ameliora simptomatologia nocturnă. Injectarea de steroizi în interiorul canalului carpian ameliorează simptomele prin reducerea inflamației din jurul nervului.

Atunci când simptomele sunt severe sau nu se ameliorează prin tratament conservator, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a decomprima nervul. Presiunea asupra nervului este scăzută prin secționarea ligamentului care formează tavanul (acoperișul) tunelului carpian pe partea palmară a mâinii (vezi Figura 3). Inciziile pentru această operație pot varia, dar scopul este mereu același: creșterea diametrului tunelului și decomprimarea nervului. Postoperator, poate persista durerea în jurul inciziilor pentru câteva săptămâni sau chiar luni. Amorțeala și furnicăturile pot dispărea rapid sau lent. Uneori sunt necesare câteva luni pentru ca puterea musculară în mână și antebraț să revină la nivelul anterior. În special în cazurile extrem de severe, simptomele sindromului de tunel carpian pot să nu dispară complet chiar și după intervenția chirurgicală.


Figura 1: Canalul carpian se află la nivelul bazei palmei. Este format de către oasele încheieturii și ligamentul transvers al carpului. Creșterea presiunii intracanalare afectează funcția nervului median.


Figura 2: Funcțiile nervului median

Figura 3: Scopul tratamentului chirurgical este de a secționa ligamentul pentru a crea mai mult spațiu în canalul carpian pentru nervul median